Municipiul Ploiești, unul din orașele mari ale României, reședință a județului Prahova, este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică. Suprafața actuală a Ploieștiului este de aproape 60 km². Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcănești și Brazi, la vest cu comuna Târgșoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.
Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.
Este supranumit „capitala aurului negru”, orașul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).Cu privire la data înființării și la primii locuitori ai unei localități cu numele Ploiești există puține mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o „Căpitănie a Ploieștiului” (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași ploieșteni, Drăgoi, Tudor, Neagu și alții.
Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic). La 1 august 1943 și în vara anului 1944, Ploieștiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forțelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural.
DATE GEOGRAFICE
Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.
Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea. Orașul Ploiești este traversat de meridianul 26°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane. Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.
CLIMA
Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.
Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.
Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.
VEGETATIA SI RELIEFUL
Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.Parcul central Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de vestiții codrii ai Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.
DEMOGRAFIE
Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%).
ZONA METROPOLITANA
Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.
ECONOMIE
Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se prima rafinărie din lume [3]. Deoarece Ploieștiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.
Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% și este urmată la mare distanță cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5% energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile. Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune. Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în orașul nostru cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești.
Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.
INVATAMANTUL SI VIATA CULTURALA
Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important. În Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I.L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”), și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt "Colegiul Național Jean Monnet"(fostul Liceu Pedagogic) , „Colegiul Spiru Haret”, „Al. Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceu Toma N. Socolescu, Liceul Energetic.O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii. Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu” [5], cu o vechime de peste 50 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu. În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de „Filarmonica Paul Constantinescu”
De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.
MASS-MEDIA
Încă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - Radio Prahova și Radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de Radio ProFM, SOS și mai nou WylFM, RadioOK FM, radio Trinitas, si altele. Există de asemenea corespondenți ai radiourilor naționale România Actualități, România Tineret și Europa FM, precum și corespondenți ai principalelor agenții de presă din țară – Rompres și Mediafax.
Mass-media locală este bine reprezentată și de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, Electroplus Canal 9 si CIN TV, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naționale – Antena 1, Pro TV, Tele 7 și Prima TV – Alpha. În premieră națională, la Ploiești s-au desfășurat audiențe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetățenii și specialiștii care își desfășoară activitatea în administrația publică locală. In iulie 2010 si-a inceput emisia primul post de televiziune HD online Prahova HD,. Din 1994, apar în Ploiești atât cotidiane locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale. Presa locală este reprezentată de: Cheia Succesului- primul saptamanal independent ploiestean, stiriprahova.ro , Prahova, Telegraful de Prahova , Jurnalul de Prahova , Observatorul de Prahova, Raid, Altphel ,Prahovasport, Ploieștii, Informația Prahovei [21], Republicanul, etc.
SPORT
Pe lângă stadioanele „Astrei” și ale „Petrolului”acesta din urma fiind in renovare de 3 ani , Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).
Hipodromul În ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său. Menționăm și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu -, din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul. În ce privește fotbalul, este orașul cu două echipe , Petrolul Ploiești (de trei ori campioană națională si dubla castigatoare a Cupei Romaniei ),actualmente divizionara B și F. C. Astra Ploiești care activeaza in prima liga a tarii.
CSU Asesoft Ploiești este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României între 2003-2008, câștigătoarea Cupei României 2003-2008, câștigătoarea Fiba Europe Cup 2005.Performanțe de talie națională, balcanică, europeană, mondială și olimpică s-au obtinuț la fotbal, gimnastică, șah, atletism, popice, natație, volei, handbal, scrimă, aviație, gimnastică aerobică, de către merituoși sportivi ca: Tamara Costache, Lavinia Vișan, Adrian Negulescu, Leonard Doroftei, Virgil Dridea, Mihai Ionescu, Delia Dumitriu, George Sandu, Andrei Veselu, Alexandru Ghiță etc.
PERSONALITATI NASCUTE IN ORASUL PLOIESTI
Octavian Belu , antrenor gimnastică - Mihai "Mișu" Ionescu, fotbalist - Maria Dinulescu, actriță - Leonard Doroftei, pugilist - Alina Alexandra Dumitru, judoka - Ioan Grigorescu, prozator și publicist - Ana Ruxandra Ilfoveanu, pictor și desenator - Ion N. Petrovici, medic, profesor universitar de Neurologie și Psihiatrie - Toma T. Socolescu, arhitect, primar orașului Ploiești, deputat, profesor universitar - Nichita Stănescu, poet - Traian Trestioreanu, pictor, restaurator și muralist român - Vladimir Zamfirescu, pictor și desenator - Constantin Pârvulescu, astronom român, ales post-mortem membru al Academiei Române - Emilia Comișel, etnomuzicolog, profesor universitar - Geo Bogza, scriitor, poet și reporter (inițiatorul reportajului literar românesc)- Carol Nicolae Debie (1904-1992) - director fondator al Institutului Petrochim și om de cultură Leonida Constantin Brezeanu. (SURSA : Wikipedia)
 |
Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Ploieşti este situată în partea de vest a oraşului, pe Strada Minerva Nr. 4 şi datează din 15 septembrie 1973.
Pe data de 4 iunie 2004, conform deciziei nr. 47 a Inspectoratului Şcolar Prahova, este schimbată vechea denumire, de „Şcoala cu Clasele I-VIII nr. 31”, în Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicolae Iorga”
A funcţionat iniţial ca Şcoala cu clasele I-VIII, apoi filială de liceu cu clasele a IX a şi a X a, între anii 1976-1978.
|
Nicolae Iorga: Biografie
Nicolae Iorga s-a nascut pe 17 ianuarie 1871 in Botosani. A fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar si academician roman. Dotat cu o memorie extraordinara, cunostea istoria universala si in special pe cea romana in cele mai mici detalii. Nu este cu putinta sa-ti alegi un domeniu din istoria romanilor fara sa constati ca Nicolae Iorga a trecut deja pe acolo si a tratat tema in mod fundamental. In timpul regimului comunist opera sa istorica a fost in mod constient ignorata, istoria Romaniei fiind contrafacuta in concordanta cu vederile regimului de catre persoane aservite acestuia. Iorga a fost autor al unui numar urias de publicatii, cel mai mare poligraf al romanilor: circa 1.250 de volume si 25.000 de articole. Nicolae Iorga a avut un sfarsit tragic, fiind ridicat de la vila sa din Sinaia si asasinat la 27 noiembrie 1940 de legionari.
|
Corpul sau ciuruit de gloante a fost gasit in apropierea comunei Strejnicu.
Membrii Garzii de Fier il considerau responsabil de uciderea comandantului lor, Corneliu Zelea Codreanu.Dupa aflarea vestii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universitati si academii din intreaga lume au arborat drapelul in berna. Corpul sau ciuruit de gloante a fost gasit in apropierea comunei Strejnicu. Membrii Garzii de Fier il considerau responsabil de uciderea comandantului lor, Corneliu Zelea Codreanu. Dupa aflarea vestii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universitati si academii din intreaga lume au arborat drapelul in berna.
|
 |
/*
SimpleChat CSS by NeedHelp.ws
Get your FREE copy of SimpleChat at http://www.needhelp.ws
*/
#main {
margin: auto;
border: 1px solid #cccccc;
width: 750px;
min-height:150px;
background: #F1F3F5;
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:bold;
font-size : 12px;
border-collapse:collapse;
}
#emo {
clear:both;
width: 640px;
background: transparent;
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:bold;
font-size : 12px;
padding:2px;
margin-bottom:10px;
margin-top:10px;
margin-left: 60px;
}
#sender {
clear:both;
border: 1px solid #cccccc;
width: 640px;
background: #E9ECEF;
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:bold;
font-size : 12px;
padding:2px;
margin-bottom:10px;
margin-top:10px;
margin-left: 60px;
}
td {
padding:5px;
}
#result {
margin-top:20px;
border: 1px solid #cccccc;
width: 640px;
background: #E9ECEF;
text-align:left;
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:bold;
font-size : 12px;
padding:2px;
height:400px;
overflow:auto;
}
.error {
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:normal;
font-size : 10px;
color:#dd1111;
padding:5px;
}
input {
border: 0px solid #cccccc;
}
#caption{
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:bold;
margin:10px;
font-size : 14px;
color:#C64934;
}
#icon{
width:60px;
height:100px;
padding:0px;
margin:0px;
border:0px;
float:left;
background-image:url(images/icon.gif);
background-repeat: no-repeat;
background-position:center center;
}
p{
margin:0px;
padding:0px;
}
.name{
font-weight:bold;
font-style: italic;
color:#999;
}
.txt {
font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;
font-weight:normal;
font-size:12px;
color:#333;
border-bottom: 1px solid #cccccc;
}
#footer {text-align:center;margin:0px auto;padding:auto;color:inherit;}
#footer a, #footer a:link, #footer a:visited { color:#000; text-decoration:none; padding:3px; }
#footer a:hover {background:#333;color:#FFF;}
